TUNELUL ŞOVA. Un proiect din 1913, ratat de liberali în ’38 şi de nemţi în ’44, poate fi realizat de trei lideri PSD

Ministrul Marilor Proiecte de Infrastructură este pesedistul Dan Coman Şova. Departamentul cu rol de minister a izvorât din nevoia preşedintelui PSD Victor Ponta de a-i da o funcţie înaltă în Guvernul USL unuia dintre apropiaţii săi, drept recompensă pentru că l-a viscerat politic pe Mircea Geoană şi a fost una dintre lăncile otrăvite care a încercat să ucidă democraţia în vara lui 2012. Dar, indiferent de cum a luat naştere instituţia condusă de Şova, ce poate realiza ministrul socialist este o altă poveste. Iar construirea Tunelului Moroeni-Sinaia, o necesitate consemnată încă de la 1913, va deveni, cu siguranţă, supapa lui Dan Coman Şova către eternitate.

TUNELUL ŞOVA.

Tunelul prin Masivul Bucegi ce va lega Ţara Românească de Transilvania

Poporul la care tot fac trimitere useliştii are o vorbă: “Prost să fii, noroc să ai”. În cazul ministrului PSD, putem pune problema astfel: Şova, eşti destul de isteţ ca să înţelegi ce noroc a dat peste tine, din toate punctele de vedere? Mai ales că afacerea este 100% pesedistă cu fonduri europene! Vă întrebaţi de ce construirea Tunelului Moroeni-Sinaia este o afacere eminamente socialistă pe bani europeni? Pentru că realizarea extraordinarei lucrări stă în pixul a trei oameni, toţi lideri PSD: ministrul delegat, Dan Coman Şova, preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, şi preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

Trei începuturi fără sfârşit

Conform documentelor descoperite în arhiva CFR, Al. Cottescu, directorul CFR din anii 1900, a propus Guvernului Titu Maiorescu un conglomerat de mari proiecte, pentru dezvoltarea infrastructurii Căilor Ferate Române. Investiţia a fost aprobată, iar în 1914 CFR a luat un împrumut în aur în valoare de circa 500 de milioane de lei.

Unul dintre proiectele iniţiate de Cottescu era şi străpungerea Muntelui Păduchiosu, din Masivul Bucegi, pentru a lega, printr-un tunel, localităţile Moroeni şi Sinaia. Practic, să unească prin “drum de fier” Muntenia cu Transilvania, marile regiuni ale Regatului Românesc.

“Galeria” propusăde CFR urma să aibă 5.918 metri şi să conecteze magistrala feroviară Bucureşti-Timişoara de Braşov, prin punctul nodal Titu, via Târgovişte şi tunelul Moroeni-Sinaia.

Pus pe tapet în 1913, construcţia subterană a început, din ambele sensuri, în februarie 1914, sub administraţia marelui liberal I.C. Brătianu. Din nefericire, izbucnirea Primul Război Mondial a întrerupt lucrările.

Excavaţiile la tunel au fost reluate în 1938, de Executivul lui Elie Cristea, teologul care, în 1925, fusese uns prim Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a doua oară, proiectul a fost abandonat. Din cauza izbucnirii celei de-a doua conflagraţii mondiale, dar, poate, şi din cauza morţii, la Cannes, a trimisului lui Dumnezeu pe Pământ, Patriarhul-premier Elie Cristea.

În 1941, Mareşalul Ion Antonescu şi generalii germani au înţeles importanţa strategică şi economică a tunelului Moroeni-Sinaia. De aceea, au reluat, în ritm susţinut, lucrările la galeria subterană. Ca un blestem pentru Regatul României, execuţia tunelului a fost stopată pentru a treia oară. De această dată, de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când istoria a consemnat sinuciderea lui Hitler şi condamnarea la moarte a Mareşalului Antonescu.

Deşi tunelul lui Al. Cottescu a avut o viaţă tumultuoasă, uşor legendară şi născătoare de blesteme – “Cine vrea să-l sape, moare!” -, documentele şi dovezile palpabile consemnează faptul că, din cei 5.918 metri ce trebuiau executaţi în 28 de luni de constructorul german Iulius Berger, dinspre Moroeni s-au realizat aproximativ 500 de metri, iar dinspre Sinaia circa 800 de metri.

Întâmplări cu securişti

Anii de bejenie care au pus stăpânire pe România după ’45 au generat poveşti şi alte informaţii mai mult sau mai puţin adevărate despre Tunelul Moroeni-Sinaia. Comuniştii au considerat că nu este necesară continuarea lucrărilor începute de “regalişti”. Abia în ’68, Administraţia Ceauşescu a decis să facă unele cercetări. Aşa a luat fiinţă legenda Tunelului Moroeni-Sinaia.

Pentru cine vrea să asculte, se găsesc localnici care spun că în galerie ar fi ascunsă o locomotivă cu aer comprimat şi alte utilaje ce fac cinste tehnologiei anilor interbelici. Sau că nemţii au surpat capetele tunelului pentru a ascunde de ochii lumii un genocid local. Se mai spune că, prin ’85, securiştii au colmatat intrările cu beton armat, după ce au verificat la sânge galeria şi au emis un raport Strict Secret destinat lui Nicolae Ceauşescu.

Istoria recentă a tunelului consemnează şi faptul că, în capătul galeriei dinspre Sinaia, s-au depozitat alimente de către ICIL Ploieşti şi de producătorii de brânză braşoveni, iar în prezent funcţionează o ciupercărie.

Afacere de 400 de milioane de euro

O echipă coordonată de Prof. Dr. Ing Teodor Iftimie, formată din specialişti de la UTCB, ne supune atenţiei un tunel feroviar ce ar urma să străbată zona Predeal. (Cu altă ocazie, vom ataca şi acest subiect extrem de important pentru transportul CF şi rutier din zona Valea Prahovei.

TUNELUL ŞOVA.

Secţiune prin Tunelul PREDEAL

Cea mai scumpă variantă de executare a unui tunel cu două căi de rulare are un cost de producţie de circa 27.000 euro/metru liniar. Dacă suprapunem proiectul UTCB peste Muntele Păduchiosu, putem admite un preţ similar cu cel propus de specialiştii profesorului Iftimie.

TUNELUL ŞOVA.

Profilul tunelului PREDEAL

Cu alte cuvinte, Tunelul Şova de 6.000 de metri, cu toate podurile şi racordurile la  reţelele existente ar costa circa 400 de milioane de euro. Din această sumă, 160 de milioane de euro ar fi pentru “drumul de fier” şi alte 240 de milioane, pentru “drumul de asfalt”, fiecare arteră de transport având două căi separate de rulare, cu puţurile aferente de evacuare în caz de pericol.

O afacere de 400 de milioane de euro derulată pe distanţa a trei-patru ani ar trebui să însemne o provocare electorală şi pecuniară extrem de apetisantă pentru Şova, Ţuţuianu şi Cosma, chiar dacă 400 nu se divide exact la 3, ci cu perioadă. Restul poate fi donat afaceriştilor comunali!

Rămâne de văzut dacă cei trei pesedişti sunt politicieni cu forţă şi vor putea să demareze o construcţie importată, de nivelul ţărilor civilizate. Este de prisos să vă mai spun cum poate fi administrată o astfel de galerie subterană rutieră şi în beneficiul financiar al politicienilor. Că doar nu or să ne facă muntele şvaiţer un elveţian sau, cum a vrut Cottescu, în urmă cu 100 de ani, un constructor neamţ.

În ograda PSD sunt destule firme dornice să se sacrifice şi să pună umărul la realizarea celui mai mare tunel românesc. Iar cât priveşte fondurile necesare, pentru o astfel de lucrare de interes european pesediştiivor putea accesafonduri de la UE.

Trei socialişti

Tunelul Moroeni-Sinaia este o lucrare pentru oameni mari care joacă în liga superioară, nu pentru primarii de comune, cum s-a tot vehiculat prin presa judeţeană. Edilii mucoşi nici dacă ar face greva foamei n-ar putea urni maşinăria de la nivel central pentru a construi galerii subterane prin inima Masivului Bucegi.

De aceea, pentru realizarea Tunelului Moroeni-Sinaia, celor doi oameni mari Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ Dâmboviţa, şi Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, trebuie să li se alăture „Big Chief” de la Bucureşti, ministrul Marilor Proiecte, Dan Coman Şova. Toţi pesedişti!

Ţuţuianu şi Cosma sunt cetăţeni de-ai locului şi au tot interesul să construiască Tunelul Moroeni-Sinaia, care aşteaptă de 100 de ani un nou început cu sfârşit în panglică tricoloră tăiată de foarfece ţinute de mâini politice.

Adrian Ţuţuianu, noul „preşedinte”de Dâmboviţa, este de părere că “o astfel de investiţie ar fi foarte benefică pentru economia judeţului, darnu se poate realiza decât cu bani europeni”.

TUNELUL ŞOVA.

Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ Dâmboviţa

“Să avem o cale ferată care să tranziteze judeţul şi să facă legătura dintre Dunăre şi Braşovprin intermediul Tunelului Moroeni-Sinaia ar scoate din izolare Dâmboviţa. În zilele următoare vom definitiva lista cu proiectele comune – mă refer la cele dintre judeţele Dâmboviţa şi Prahova – şi vom lua o decizie în acest sens. Abia apoi vom putea să-i prezentăm domnului ministru Şova proiectul Tunelului Moroeni-Sinaia”, a ţinut să puncteze AdrianŢuţuianu.

După ce i-am explicat preşedintelui CJ Dâmboviţa motivele economice şi strategice invocate în 1913 şi suma necesară execuţiei – circa 400 de milioane de euro -, Adrian Ţuţuianu s-a referit şi la finanţare: “Este o sumă foarte mare, bugetul pe 10 ani al judeţului. Avem nevoie de tunel, este nevoie să obţinem bani din fondurile UE şi aici avem nevoie de domnul ministru Şova. Eu îmi doresc să construiesc acest tunel, am vorbit pe această temă şi cu domnul Cosma, sper ca noi să fim cei care îl vom realiza.”

La rândul lui, Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, ne-a precizat: “În trecut am vorbit cu FlorinPopescu, fostul meu omolog de la Dâmboviţa, şi am pus pe hârtie 5 proiecte comune. Tunelul Moroeni-Sinaia este unul dintre ele. Cred că înainte de a vorbi la obiect trebuie să facem un studiu de fezabilitate, pentru a vedea dacă este rentabil şi ce alegem: să fie rutier sau feroviar. Realizarea lui este un proiect pur interjudeţean, nu este treaba ministrului Şova”.

TUNELUL ŞOVA.

Mircea Cosma, preşedintel CJ Prahova, nu’l vrea în ecuaţie pe Şova

I-am atras atenţia preşedintelui Cosma că tunelul a fost gândit de Cottescu ca o legătură directă între Dunăre şi industria de la Nord de Carpaţi, adică are atribuţii de proiect naţional, ce poate fi realizat cu bani europeni. Că vorbim de două regiuni, nu de două judeţe! Şi, în acest caz, ministrul Şova trebuie să aibă un cuvânt de spus.

“Nu m-am gândit atât de departe, noi am considerat tunelul ca o lucrare de interes judeţean. Dar este de luat în calcul şi această idee. Oricum, din câte ştiu, Autoritatea de Management (AM este un program de «Creştere a Competitivităţii Economice», cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională şi aflat în subordinea Ministerului Economiei – n.r.) va trece fie sub administrarea lui Dragnea, fie la Regiuni, dacă acestea se vor face. Vă asigur că Tunelul Moroeni-Sinaia a fost prins în proiectele pe 2014-2020, care încă nu au fost aprobate pentru că nu avem bugetul UE aprobat!”.

Pe ministrul Dan Coman Şova nu l-am chestionat pe această temă. De la avocatul socialist aşteptăm o declaraţie oficială cu privire la demararea lucrărilor la Tunelul Moroeni-Sinaia.

Mare om, Şova ăsta!

Când bărbaţii îşi vor lua familiile şi vor pleca în vacanţă, cu trenul sau cu maşina, cei care vor trece prin măruntaiele Muntelui Păduchiosu pentru a ajunge la Sinaia, pe Valea Prahovei, vor spune copiilor: “Uite tată, acum trecem prin Tunelul Şova!”, chiar dacă pe perete, deasupra intrării va sta scris în piatră Moroeni-Sinaia.

TUNELUL ŞOVA.

Străpungerea Muntelui Păduchiosu poate trimite în eternitate numele ministrului pesedist

Fetele se vor arăta total neinteresate, în schimb băieţii vor întreba: “Da’ cine a fost Şova, tată, de-i poartă numele tunelul? Un fotbalist mai mare ca Hagi?”

Bărbatul va râde şi-i va spune copilului că pe vremea unei democraţii balcanice, Dan Coman Şova a fost un ministru socialist care a reuşit să construiască primul tunel postdecembrist.De fapt, la data când a fost realizat, Tunelul Şova a fost cel mai lung din România – 6 kilometri!

TUNELUL ŞOVA.

La Moroeni, lucrările la tunel au fost “cariate” în cei o sută de ani de “viaţă”

Cu siguranţă, peste 50 de ani nimeni nu îşi va mai aminti că avocatul ministru delegat Dan Coman Şova s-a îndestulat cu câteva milioane de euro din averea poporului, că şi-a cosmetizat CV-ul cu un master pe care nu l-a obţinut niciodată la prestigioasa şcoală politică LSE din Londra, că împreună cu Ponta şi Antonescu au atentat la democraţie într-o vară care a speriat Europa, că a negat Holocaustul, că şi-a călcat în picioare fostul preşedinte de partid care l-a susţinut anterior, că s-a ocupat cu afaceri imobiliare extrem de dubioase sau că ştia cum stă treaba cu renumitul comision de 20% dacă antreprenorul vrea să câştige o licitaţie organizată de stat.

TUNELUL ŞOVA.

La Sinaia, lucrările au fost bine conservate

Ministrul Dan Coman Şova ar avea şansa ca istoria să consemneze un singur lucru: că Dunărea a fost legată direct de industria din Transilvania printr-un „drum de fier” şi unul rutier, ce penetrează Masivul Bucegi, reducând traseul clasic de transport cu 150 de kilometri, şi că românii de la Sud pot ajunge extrem de rapid prin Tunelul Şova în renumita zonă turistică Valea Prahovei.

Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: