FLORIN GEORGESCU. Criza finaciară internaţională: cauze şi soluţii

În însorita zi de 23 mai 2013, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad i-a decernat titlul de Doctor Honoris Cuasa prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu. Motivul? Profesorul universitar doctor Florin Georgescu a avut o contribuţie remarcabilă la consolidarea finanţelor publice şi la asigurarea stabilităţii sistemului bancar din România! Cu această ocazie, prim-viceguvernatorul BNR şi ex-ministrul de Finanţe în primul Executiv Ponta a ţinut o dizertaţie cu titlul “Criza financiară internaţională: cauze şi soluţii”. Vă ofer spre lectură cauzele care au generat criza financiară şi concluziile aşa cum au fost exprimate de Florin Georgescu în analiza axată pe intervalul de timp 2000 – 2013. Merită comentată această dizertaţie plecând de la întrebarea retorică: Oare cine a fost la butoanele economiei româneşti în perioada 2000 – 2013?

FLORIN GEORGESCU. Criza finaciară internaţională: cauze şi soluţii

Bord-ul BNR. Florin Georgescu este la dreapta guvernatorului Mugur Isărescu

Cauzele crizei

Este o criză a actualului sistem economic demonstrată de extinderea şi severitatea sa se manifestă în toate statele dezvoltate şi în întreaga lume.

Criza îşi are originea în sectorul financiar şi a contaminat rapid economia în plan mondial.

Criza economică actuală nu are o singură cauză, ci este rezultatul unei combinaţii de factori acţionând concomitent – The Perfect Storm:

A. Acumularea unor dezechilibre ale balanţelor de plăţi în multe ţări (deficite/surplusuri cronice) precum şi

B. Suprafinancializarea economiilor volumul global de credite excesiv în raport cu dinamica economiei reale, fenomen realizat prin relaxarea masivă a standardelor de bonitate ale debitorilor …

•… ca efect al dereglementării pieţelor financiare …

•… totul cauzat de comportamentul imoral al operatorilor din economia financiară – dorinţa de profit mult şi rapid, cu capital investit cât mai mic.

(…………………………………………………………………….)

Concluzii (1)

Păcatul originar nu este consumul pe datorie, ci disparităţile crescânde în procesul de distribuţie a valorii între profit şi salarii (Etienne Davignon – Preşedintele Institutului Egmont) determină angajaţii să apeleze tot mai mult la credite de la bănci care îşi obţin sursele de împrumut tocmai de la beneficiarii unor sisteme inechitabile de distribuire;

Ţările care au realizat creşteri de PIB în condiţii costisitoare prin sporirea accentuată a datoriei publice şi private externe ar trebui să numească rezultatul activităţii lor economice nu Gross Domestic Product ci Gross Debt Product, conform profesorului ceh Tomas Sedlacek;

Toţi doresc un stat mic când e vorba de taxe, dar când e vorba de bunuri publice şi alocaţii sociale se doreşte un stat puternic financiar;

Concluzii (2)

Criza confirmă valabilitatea ideii keynesiene potrivit căreia trebuie acumulate resurse în vremurile de avânt economic pentru finanţarea stimulilor fiscali guvernamentali necesari în perioadele de recesiune competenţă şi înţelepciune din partea factorilor de decizie mix cu un dozaj corect al componentelor politicii macroeconomice;

Activitatea economică nu este numai o operaţiune tehnică fără legătură cu moralitatea în trecut etica şi economia erau unite, iar acum cele două sunt separate situaţia economică gravă la nivel mondial;

Concluzii (3)

Pentru evitarea efectelor nocive determinate de funcţionarea liberă a pieţelor, se impune intervenţia statului prin reglementări adecvate, care să prevină excesele, abuzurile şi pagubele suportate de toţi cetăţenii (marea majoritate fără nici o vină în manifestarea disfuncţiilor pieţei) a crede în autoreglementarea pieţelor este ca şi când ai considera că un cazinou poate fi lăsat pe mâna jucătorilor cu speranţa că aceştia se vor autodisciplina;

Când vorbim de actuala criză financiară şi economică a capitalismului nu se doreşte întoarcerea la comunism, ci identificarea unui sistem capitalist eficient, care să îmbine sustenabil virtuţile pieţei şi ale statului în condiţii de echilibru între eficienţa economică şi echitatea socială

Concluzii (4)

Cuvintele cheie ale viitorului sunt, după opinia noastră, echilibrul, cumpătarea şi economisirea. De aceea considerăm că paradigma economică compromisă de actuala criză “individualism, profit cu orice preţ şi indiferenţă faţă de valorile morale” se impune a fi înlocuită cu paradigma viitorului “spirit de solidaritate, profitabilitate în condiţii de stabilitate şi respect faţă de morala socială”.

Pentru cei care doresc să aprofundeze tema propusă de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, îi invit să caute aici!

Tags: , , , , , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: