STUDIU de CAZ. Jocul PUTERII şi întrebarea fundamentală: Cine conduce România?

Vă propun să nu mai fim naivi. Vă propun să nu mai gândim cu sufletul ofticat. Vă propun să lăsăm demagogia pe seama demagogilor. Vă propun să fim deştepţi. Cum am putea să nu mai fim naivi? Punându-ne întrebările care contează şi oferindu-ne răspunsuri. Astăzi vă propun o disecţie fără anestezie pe trupul României secrete. Vom auzi urlete de durere, ţipete de indignare, suspine şi exclamaţii. Ce nu vom auzi: şoaptele din spatele birourilor aflate în penumbră, discuţiile în perdelele fumului de trabuc, ţăcănitul maşinilor de scris într-un exemplar unic şi concluziile analizelor accesibile doar iniţiaţilor. Aşadar, care sunt întrebările ce trebuie puse? De fapt este una singură, fundamentală: Cine conduce România?

ponta si basescu 1

Victor Ponta şi Traian Băsescu

Estimarea alegerilor prezidenţiale 2014

La întrebarea „Cine conduce România?”, naivii se vor grăbi să răspundă: cei aflaţi la putere: preşedintele, premierul, parlamentarii, consilierii şi edilii – că doar i-a trimis poporul în fruntea ţării. Parţial corect! Dar ei sunt doar o interfaţă, o mulţime mică de oameni; de fapt vreo 1.000 de români care se bucură de foarte mulţi bani şi de imaginea de oameni politici, de baroni şi baronteţi locali, de „băieţi deştepţi”, de afacerişti şi latifundiari demni de clasamentele FORBES – şi acestea trucate. Şi atunci, cine sunt cei care ne conduc? Citiţi analiza noastră bazată pe date reale. Răspunsurile, la timpul lor!

Această analiză sintetică trebuie citită în contextul datelor existente în spaţiul public la data de 1 septembrie 2014. De asemenea, am tras concluziile de mai jos şi în funcţie de unele jocuri ce se desfăşoară continuu în spatele uşilor închise, jocuri pe care le-am aflat graţie surselor darnice cu „informaţii clasificate”. De aceea, analiza va fi canalizată pe două piste: ce ştie tot românul şi ce nu ştie!

Băsescu mută şi câştigă

După cum se observă din Tabelul Alegerilor Prezidenţiale – vezi Planşa 1, în 2004 şi 2009 Traian Băsescu a câştigat postul de la Cotroceni la mare luptă, în două tururi: în 2004 l-a învins pe pesedistul Adrian Năstase cu o diferenţă de 245.374 voturi, iar în 2009 a învins tot un lider PSD, pe Mircea Geoană, de această dată la o diferenţă de doar 70.321 de voturi.

plansa_1_tabelul_candidatilor_bun

Planşa 1

Ce se ştie despre alegerile din 2004

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2004, Adrian Năstase l-a învins pe Traian Băsescu cu circa 700.000 de voturi. Această diferenţă liniştitoare obţinută de pesedist în primul tur l-a distrus în turul doi pe arogant. Sigur de victorie, Năstase nu a vrut să negocieze funcţii cu liderii partidelor eliminate, pentru a obţine şi alte voturi rămase undeva în eter.

Ei bine, se crede că Traian Băsescu a ştiut atunci să vândă posturi înalte, şi nu numai că a remontat diferenţa de 700.000 de voturi din primul tur, dar l-a adus pe Năstase în situaţia de a se recunoaşte învins în turul doi la o diferenţă de 245.374 de voturi.

Aici apare o întrebare demnă de o teză de doctorat: de unde a scos Băsescu aproape 1 milion de voturi în doar două săptămâni? A fost un miracol? Nu!

Ce NU se ştie despre alegerile din 2004

Emil Constantinescu, singurul preşedinte ales pe un val de încredere neegalat încă, s-a făcut că refuză să mai candideze pentru un nou mandat în 2004, repetând: “Am fost înfrânt de servicii!”.

Aşadar, Constantinescu a fost izgonit de la Cotroceni de către generali. Acest lucru a fost înţeles foarte bine de Traian Băsescu. Comandantul cu vaste cunoştinţe despre cum lucrează şi gândesc şefii agenţilor şi spionilor a priceput că trebuie să se pună – cel puţin aparent – la dispoziţia celor care stăpânesc informaţia în România. Adică în slujba celor şapte servicii secrete aflate în exerciţiul misiunii în 2004: SRI, SIE, DGIA, STS, SPP, DGIPI şi DGA.

Traian Băsescu le-a promis „stăpânilor informaţiilor” exact ce şi-au dorit: autonomie, neimplicare în afacerile interne şi un statu-quo al generalilor la butoane.

În urma negocierilor, şefii serviciilor secrete, militari de carieră, au bătut palma cu militarul nautic Traian Băsescu.

Chiar dacă a fost sfătuit încă din anul 2000 de Ion Iliescu să poarte discuţii constructive cu şefii serviciilor secrete, Adrian Năstase a refuzat un dialog serios cu aceştia. Enervat de atitudinea lui faţă de generali, Nea Nelu l-a etichetat în 2002 pe Năstase ca “Arogant”. După vizitele în Italia, Năstase a crezut că poate deveni un Berlusconi al României – „Intangibilul”, chiar şi fără sprijinul şefiilor serviciilor secrete. (Am mai trăit o poveste similară ce s-a lăsat cu o dublă împuşcare. În cazul lui Năstase cu o încarcerare.)

Efectul aroganţei lui Adrian Năstase: în turul doi al alegerilor din 2004, din pământ, din piatră seacă au sărit 1 milion de voturi în tolba lui Traian Băsescu. Proaspătul preşedinte care a folosit drept slogan electoral ameninţarea/promisiunea “Ne vedem la ţepe în Piaţa Victoriei!” s-a ţinut de cuvânt după ce a ajuns la Cotroceni. Dar nu pe faţă, ci pe dos! „Ţepele” promise poporului le-a lăsat pentru sfârşitul celui de-al doilea mandat. În schimb, le-a dat veritabile ţepe generalilor din serviciile secrete. Între 2004 şi 2006 a curs mult sânge militar îmbătrânit şi s-a făcut o infuzie puternică de sânge oxigenat în ritm alert.

N.B. În 2010-2011, Băsescu le-a tăiat rezerviştilor pensiile nesimţite, motiv să fie urât pe veci de aceştia. Însă şi Ponta îi ţine în şah cu reîntregirea pensiilor, amintindu-le că în vara suspendării (2012), rezerviştii îi strigau în stradă, încolonaţi de col. (r) Dogaru: „Nu vrem bani, nu vrem mâncare/Vrem Băsescu la-nchisoare!” – lucru pe care promite că îl va face după ce ajunge la Cotroceni.

Ce se ştie despre alegerile din 2009

După primul mandat de preşedinte încheiat în 2009, Traian Băsescu a anunţat că vrea binele românilor pentru următorii cinci ani. O parte din popor a înghiţit sloganul Marinarului; o altă parte a dat din mână a lehamite. Dar o mulţime de peste 3 milioane de suflete a venit la vot ca să-l ştampileze în primul tur al alegerilor prezidenţiale. De această dată, Arogantul Năstase a fost înlocuit de PSD cu Prostănacul Mircea Geoană, care a pierdut şi primul tur, la o diferenţă de exact 125.802 voturi.

A fost freamăt mare în spaţiul public. Au fost dezbateri televizate, lacrimi vărsate pentru a doua oară de Traian Băsescu, tratamente SPA, pixeli, vânturi şi mieunături. Şi a venit turul doi.

Traian Băsescu a fost votat mai mult de cei plecaţi şi a obţinut 5.277.068 voturi.

Mircea Geoană a fost votat de cei rămaşi: 5.206.747 voturi.

Timp de o noapte, mai precis de câteva ore, Mircea Geoană a fost Preşedinte. Dar la ivirea zorilor a venit Videanu cu o altă socoteală, iar Traian Băsescu a fost reînscăunat preşedintele României. Renumărarea voturilor, dispusă de staff-ul PSD în frunte cu Victor Ponta, a confirmat scorul!!! Mircică a rămas cu „Mihaela, dragostea mea!”, luându-şi adio de la Cotroceni.

Ce NU se ştie despre alegerile din 2009

În 2009, Băsescu a avut în Geoană un contracandidat dorit preşedinte de toată lumea care are treabă cu hăţurile României. La un moment dat, din cei trei candidaţi aflaţi pe lista scurtă a potenţilor financiari, Geoană se afla în sondaje pe ultimul loc. Şi era singurul care, în turul doi – potrivit aceloraşi sondaje întocmite profesional, de uz intern -, avea „şanse” să piardă bătălia cu Traian Băsescu.

Cei trei potenţi ai ţării, Vîntu, Voiculescu şi Patriciu au avut o vorbă în patru cu Sorin Oprescu – primul din cei trei de pe lista scurtă. Întrebat de unul dintre oamenii de afaceri – acum puşcăriaş – ce va face în funcţia de preşedinte pentru a-i proteja de arest, Oprescu a spus: “Vă asigur că am să-mi fac timp să citesc zilnic rapoartele serviciilor secrete. Şi când voi vedea că au dovezi şi vă pot ridica, am să vin la voi şi am să strig: Fugiiiiiiiţi… fugiiiiiiiţi!”.

O fi fost glumă sau un adevăr emis de Oprescu? Rămâne o enigmă. Oricum, cei trei potenţi au luat decizia să-l sprijine financiar şi cu trusturile de presă pe Mircea Geoană. De ce pe Mircică? Pentru că este singurul care asculta de ordine, este disciplinat şi nu are în genă răzvrătirea. Nicidecum pentru că Mircea Geoană este guvernat de un caracter de yesman, ci pentru că este indolentul perfect!

Unde s-a repliat Traian Băsescu în acest caz? La pieptul serviciilor care conduc România. Dar de data aceasta nu s-a mai dus cu promisiuni ce puteau fi neonorate, ci cu ordine precise! Cum a ajuns Băsescu în 2009 să poată da ordine generalilor aflaţi mai jos.

Maistoru’ Băsescu

Timp de cinci ani, Traian Băsescu a reuşit să remodeleze cinci servicii din şapte: SRI, SIE, DGIA, STS şi SPP. (Din nefericire pentru preşedintele-jucător, DGIPI şi DGA au rămas sub umbrela PSD.) Un alt fapt foarte important: Băsescu a „restructurat” Armata de care nimeni nu avusese până la el curajul să o atingă cu bagheta magică. Preşedintele a pensionat/făcut generali pe bandă rulantă, de parcă România străbătea un război! Unii ofiţeri au ajuns la gradul de general în doar câţiva ani. Băsescu nu a ocupat chiar toate meterezele, dar s-a aşezat cu drept de veto la masa rotundă.

Trăgând linie, în 2009 a avut loc cea mai dură luptă politică, dusă între trioul potenţilor financiar Vîntu, Voiculescu şi Patriciu, şi „Ochiul şi Timpanul“ naţiei condus de preşedintele Băsescu. Puşi în faţa unui fapt împlinit – dacă vine Geoană, ţara va fi condusă de Vîntu-Voiculescu-Patriciu, voi veţi sta drepţi în faţa unor strâmbi, România va deveni o ţară condusă de infractori etc. -, până şi cei mai îndărătnici agenţi şi spioni, rămăşiţe ale fostei orânduiri Măgurene, au pus umărul la consolidarea lui Băsescu în funcţia de preşedinte. (Un rol foarte important l-au avut STS şi SPP, două servicii ce au robotit din plin pentru ca Băsescu să mai rămână preşedinte cinci ani.)

Antenele preşedintelui

Aşadar, după instalarea la putere în 2004, preşedintele Traian Băsescu s-a pus pe deratizat servicii secrete, perioadă ce a durat doi ani. În loc să devină sclavul generalilor care l-au îngenuncheat pe Emil Constantinescu, Băsescu s-a descotorosit de aceşti „rinoceri”, scoţându-i la pensie. Simultan cu numirea unor şefi noi la SRI, SIE, DGIA, SPP şi STS, preşedintele a înfiinţat şi două noi structuri de informaţii: Comunitatea Naţională de Informaţii – CNI şi Departamentul Securităţii Naţionale – DSN, ambele în subordinea sa vezi Planşa 2.

Layout 1

Planşa 2

În fruntea acestor organisme şi servicii secrete, Traian Băsescu şi-a plasat oamenii de încredere. Nume precum Moldoveanu, Buruian, Zugravu, Predoiu, Crânganu, Coldea, Opriş, Oprişor, Balaure, Pahonţu, Creţu, Marin, Fota, Degeratu sau Savu nu au spus mare lucru poporului. Dar pentru Traian Băsescu a contat enorm, mai ales că au stat în aceeaşi barcă, mai ales că au fost „botezaţi” de preşedinte şi, în primul rând, că sunt la capătul telefoanelor roşii cele mai importante din ţară.

După ce l-a mazilit pe omul lui Vântu, Radu Timofte, Traian Băsescu a rezolvat dilema SRI cu un… pesedist: George Maior. De asemenea, după episodul lamentabil cu Elvis Săftoiu şef peste spioni, preşedintele Băsescu a pus cruce şi la SIE, prin intermediul „utecistului” Mihai-Răzvan Ungureanu.

Din 2006, Traian Băsescu este în vârful piramidei trofice a celor mai importante cinci servicii secrete din România, are la butonieră Comunitatea Naţională de Informaţii şi Departamentul Securităţii Naţionale şi este preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Schema din Planşa 2 este elocventă în demonstrarea puterii de care se mai bucură, încă, preşedintele Traian Băsescu. Dar, după cum lesne se observă, din această schemă lipsesc două servicii secrete: DGIPI – „Doi şi-un sfert”, ajunsă celebră sub comanda lui Virgil Ardelan, şi DGA, ambele populate cu poliţişti „de nădejde” şi aflate acum sub influenţa PSD. Cât priveşte DGIA, de când la conducerea ei este Marian Hăpău, serviciul de informaţii al Armatei este din 2013 cu „armamentul” în cele două arii de influenţă: Traian Băsescu şi Victor Ponta.

Efectul victoriei premierului Ponta în alegerile din noiembrie 2014 va fi următorul: cei care roiesc acum în jurul premierului vor conduce 99% România. Vor avea sub papuc toate serviciile secrete, vor avea Parlamentul în mâna stângă şi Avocatul Poporului în cea dreaptă. Doar Curtea Constituţională va rămâne liberă de sarcini. De fapt, CCR va fi lăsată intenţionat de capul ei, pentru a arăta lumii ce ţară democrată a devenit România sub conducerea PSD+UNPR+PC cu UDMR în coadă!!!

Ce se ştie despre alegerile din 2014

La data la care public această analiză, 1 septembrie 2014, se ştie că vor candida pentru funcţia de preşedinte următorii: Victor Ponta, din partea PSD+UNPR+PC; Klaus Iohannis, din partea PNL+PDL; Călin Popescu Tăricenau, din partea PLR; Elena Udrea, din partea PMP; Monica Macovei, Domnul Dan, Ioan Ghişe şi alţii, din partea lor.

Conform datelor din Tabelul Alegerilor Prezidenţiale – vezi Planşa 1, în noiembrie 2014 va avea câştig de cauză Victor Ponta. Şi iată cum:

Iohannis-şase case, fost diriguitor de copii, molâu şi necomunicativ, principalul contracandidat al lui Ponta, nu este protejat/susţinut de nici un trust media; Tăriceanu va fi susţinut logistic de filialele UNPR şi PC ca să fure voturi de la liberali şi democraţi; Ghişe va fi folosit drept lătrău la Udrea şi Iohannis; Macovei şi alţi „independenţi libertini” vor şterpeli voturi de la pedeliştii lui Vasile şi de la PMP-iştii Elenei.

În turul doi, Tăriceanu şi Ghişe vor transmite mesaje pro Ponta. Udrea va lăsa bazinul electoral al PMP să decidă singur unde se varsă. Macovei şi „libertinii” vor urla la lună. Iar ungurii vor merge pe mâna PSD.

Rezultatul manevrelor politice din turul doi? Victor Ponta – preşedinte din noiembrie 2014!!!

Ce NU se ştie despre alegerile din 2014

În ultimele întâlniri dintre Tata-socru Ilie Sârbu şi Naşul George Maior au ieşit scântei. Maior este acuzat de Sârbu că nu fraternizează cu cauza nobilă PSD, că nu-l sprijină pe ginerele/finul Victor Ponta ca să câştige prezidenţialele.

Generalii de la SPP şi STS au rupt ostreţul ridicat de Băsescu şi caută să intre în cuibarele celor care vor să vină la putere. E fierbere mare în curtea Palatului Cotroceni.

Simultan, şefii serviciilor secrete s-au îmbonăvit de nevroze. Generalii tineri nu simt că aliaţii lor externi i-ar sprijini, ca pe vremea lui Băsescu. De această dată poporul va fi greu de manipulat ca să nu-l voteze pe Ponta – cel nedorit de servicii.

N.B. Cătălin Predoiu este pregătit asiduu pentru a-i lua locul lui Klaus Iohannis. În viziunea şefiilor serviciilor secrete şi în analizele cancelariilor occidentale, Predoiu este singurul preşedinte viabil pentru următorii cinci ani.

Ce se ZVONEŞTE despre alegerile din 2014

Că Ponta va fi înlocuit în ultimul moment cu Oprescu, dacă din partea PNL-PDL – cu PMP în coadă – va candida Predoiu.

Că dacă Ponta va câştiga alegerile, Tăriceanu va reveni în fruntea Guvernului, iar la Senat va fi repus preşedinte Antonescu.

Că în locul lui Ponta va candida Antonescu, iar tot eşafodajul PNL-PDL Iohannis-Blaga se va prăbuşi.

Că sub tandemul Ponta-Tăriceanu sau Antonescu-Ponta se va da legea amnistiei, cu eliberarea lui Voiculescu, Voicu, Fenechiu, Vîntu etc.

Că Maior şi Meleşcanu vor fi schimbaţi de la şefia SRI şi SIE, iar Gelu Oltean va reveni în fruntea DGIPI.

Că Tăriceanu va fi sfătuit să se retragă din cursa electorală sau să nu mai meargă pe motocicletă nici măcar în somn.

Că Elena Udrea va fi nominalizată premier, în tandem cu Predoiu preşedinte.

Că Antonescu va pleca din ţară pentru a se trata de boala de care suferă de mai mult timp – scuza perfectă pentru a nu-i face jocul lui Ponta.

Cinci concluzii

Prima. Aşadar, care este răspunsul la întrebarea fundamentală „Cine conduce România?”. Răspuns: cei care deţin informaţiile vitale, dar şi o parte din averea ţării – direct sau prin diferiţi interpuşi. Cin’ să fie, cin’ să fie? Mulţimea generalilor activi şi a rezerviştilor care ies din servicii doar cu picioarele-nainte!

A doua. Şefii serviciilor secrete îşi vor nega imixtiunea în actul politic al ţării – dacă vor considera necesar să se ostenească să comenteze cele semnalate aici. Nici nu au cum altfel; ar însemna că au comis acte de trădare.

A treia. Bătrânii din SRI i-au plătit poliţa lui Traian Băsescu în 2012, când l-au demis pe Mihai Răzvan Ungureanu – premierul SIE. Atunci, la cald, în mijlocul Parlamentului, Emil Boc a răbufnit: „Am fost trădaţi!”. Naivii au crezut că mâna dreaptă a lui Băsescu se referă la deputaţii şi senatorii care au votat cu binomul de tristă amintire PSD-PNL. Dar Boc nu se referea la interfeţele politice, ci la o parte din cei care mai trăgeau sforile în serviciile secrete şi care s-au opintit serios ca să pice Guvernul Ungureanu.

A patra. Ce manevre politice se pot pune în scenă ca să nu ajungă preşedinte Victor Ponta:

– Tăriceanu, Udrea şi Macovei să-l plagieze pe Cristian Diaconescu şi să se retragă din cursa prezidenţială;

– Predoiu să-i ia locul lui Iohannis, iar în jurul lui să se coaguleze PNL, PDL şi PMP+Băsescu;

– UDMR să stea în banca ei în turul doi.

Poporul român aflat în străinătate, dar şi nehotărâţii în ţară, să iasă la urne – cel puţin cu 2 milioane mai mult faţă de primul tur de scrutin.

Doar aşa Cătălin Predoiu va ajunge Preşedintele României în noiembrie 2014, obţinând circa 6 milioane de voturi, iar Ponta cu puţin peste 5 milioane din sufragii.

A cincea. Dacă se agravează războiul ruso-ucrainean şi se aproprie de România, s-ar putea să ne pricopsim cu o perioadă de 6-12 luni de „stare de necesitate/război” şi să nu avem parte de alegeri prezidenţiale în noiembrie 2014. Nu ar mai fi cazul! În aceste condiţii vitrege, Traian Băsescu va rămâne preşedinte până ce situaţia din Ucraina se va calma în raport cu România!

De altfel, OUG prin care a fost fixată data alegerilor a fost atacată în contencios-administrativ de Alianţa Creştin Liberală, iar contestaţia a fost admisă în justiţie, urmând ca decizia să fie luată de CCR. Astfel, noiembrie nu mai este sigură ca lună dedicată alegerilor, iar preşedintele nou ales să stea pe bară până în 21 decembrie, când Traian Băsescu a anunţat că îşi va prezenta bilanţul, în ultima zi de activitate la Cotroceni. Asta în situaţia în care nu va cere să i se dea înapoi cele două luni cât a fost suspendat în acest al doilea mandat – pentru că luna suspendării din primul mandat (aprilie 2007) a pierdut-o. Aşadar, alegerile ar putea fi amânate până în februarie 2015, Băsescu urmând să-şi încheie mandatul la 21 februarie.

Analiză publicată în cotidianul PUTEREA, luni 1 septembrie 2014.

ponta basescu

Victor Ponta se îndreaptă spre scaunul preşedintelui Traian Băsescu

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: