STUDIU de CAZ în PUTEREA! Constituţia lui Băsescu şi Schema lui Turcescu

După ce am publicat în PUTEREA de luni, 15 septembrie 2014, analiza “STUDIU de CAZ! Ponta, agent SIE! Dreptul preşedintelui Traian Băsescu“, am primit mai multe informaţii – unele absurde, altele pertinente. De când am scris “Ponta, agent SIE!”, în media s-au pus pariuri, s-au vehiculat tot felul de scenarii, s-au aruncat teme de genul “agentul sub acoperire este erou”, “ba nu, este trădător”, sau că preşedintele Băsescu a fost sfătuit de “analişti simbriaşi” să spună că, de fapt, a fost o glumă, că politica românească nu a fost infestată de agenţi sub acoperire etc. Adică, vreme de două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu şi-a bătut joc de români pe spinarea serviciilor secrete. Şi, ca să dea apă la moară acestor onorabili analişti, Robert Turcescu a declarat: “Da, am fost lt-colonel sub acoperire”!!! Vă propun să analizăm tema referitoare la candidatul-agent folosindu-ne de fapte, articole din Constituţie şi de Schema Robert Turcescu – agent acoperit. De asemenea, la finalul analizei, vă ofer două informaţii extrem de importante pentru elucidarea scandalului candidat-agent acoperit şi ce legiferează articolul 7 din Legea 303/2004 şi articolul 110 din Legea 92/1992.

Layout 1

Iată unde poate duce autodeconspirarea lui Robert Turcescu

Meleşcanu se face de râs

Miercuri, 17 septembrie, după prânz, vicepreşedintele Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu – socrul lui Victor Ponta -, a făcut o declaraţie politică: „A avut loc şedinţa Comisiei de Control şi Supraveghere a SIE. Am primit un material din partea serviciului semnat de ministrul Meleşcanu, prin care ni se comunică faptul că nu există nici un fel de situaţie în care un candidat, ministru, parlamentar să fie ofiţer acoperit”.

Mai precis, Teodor Meleşcanu s-a prezentat în faţa parlamentarilor şi le-a spus, cu glas secretizat: SIE nu are ofiţeri sub acoperire infiltraţi în lumea politică românească.

Păi, şi dacă ar fi avut, Meleşcanu, ca director al SIE, nu ar fi putut să spună adevărul, iar dacă totuşi l-ar fi spus membrilor comisiei parlamentare, aceştia nu ar fi avut dreptul să divulge cele expuse de şeful spionilor. Aşa că Tata Socru a vorbit ca să se audă, să se citească şi să se vadă la televizor spunând o gogoriţă demnă de Sucă a lu’ Zăpăcitu redată de Nea Mărin!

Evident, ne-am pus întrebarea: de ce nu a spus chiar Meleşcanu, public, că „nu există nici un fel de situaţie în care un candidat, ministru, parlamentar să fie ofiţer acoperit”? Păi dacă Meleşcanu ar declara asta, s-ar expune oprobriului naţiei, în caz că preşedintele Băsescu ar demonstra că SIE are agenţi acoperiţi infiltraţi în politică.

În fine, luni, 22 septembrie, Teodor Meleşcanu şi-a dat demisia din SIE, iar a doua zi s-a prezentat la BEC unde şi-a depus candidatura cu un dosar de semnături strânse de col. Dogaru – un rezervist pro-Putin!

23 de minute

Miercuri, 17 septembrie, pe la ceasurile 15.26, am transmis preşedintelui României o scrisoare prin care îi solicitam răspunsul la două întrebări.

Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, mi-a răspuns prompt – lucru rar -, după 23 de minute: „Întrebările formulate de dumneavoastră excedează obligaţiile prevăzute de Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”. Şi m-a întrebat/invitat politicos: „Dacă doriţi să adresaţi întrebări în cadrul unui interviu cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu, vă rugăm să formulaţi o cerere în acest sens şi o vom analiza”.

Cum era normal, la ora 16.31 am trimis o nouă scrisoare preşedintelui României, prin care îi solicitam acordarea unui interviu pe diverse teme – parţial pe suport video. De atunci au trecut 6 zile şi nu am mai primit vreun răspuns.

Şmecheria lui Băsescu

În ultimii ani am solicitat în repetate rânduri acordarea unui interviu cotidianului PUTEREA de către preşedintele Traian Băsescu. De fiecare dată mi s-a răspuns că „pe moment, preşedintele României nu acordă interviuri presei scrise”.

Aşa că propunerea unui interviu de către purtătorul de cuvânt, dar şi refuzul preşedintelui Băsescu de a răspunde la cele două întrebări – venite după doar 23 de minute – m-au pus pe gânduri. Aşadar, preşedintele nu-mi răspunde la întrebări, dar mă invită să solicit un interviu în care i le-aş fi adresat direct!!!

Am recitit întrebările, ca să înţeleg refuzul. Nu avea motive de respingere; eu nu solicitam date confidenţiale sau secrete de stat.

Şi, atunci, de ce atâta grabă – 23 de minute – din partea preşedintelui, ca să mă amăgească/vrăjească cu un posibil interviu?

Răspunsul este unul singur: să tragă de timp, pentru că dacă îmi răspundea la întrebări ar fi ieşit din calendarul său de devoalare a candidatului-agent sub acoperire!

Constituţia lui Băsescu

Iată scrisoarea mea către şeful statului, trimisă miercuri, 17 septembrie, la ora 15.26:

Domnule Preşedinte Traian BĂSESCU,

În ediţia din data de 15 septembrie 2014 a cotidianului PUTEREA am publicat analiza „Studiul de Caz! Ponta, agent SIE! Dreptul preşedintelui Traian Băsescu”, ce se bazează pe afirmaţiile dumneavoastră expuse la o emisiune tv difuzată de postul B1 TV şi pe Legea 182/2002.

În emisiunea tv, referindu-vă la candidaţii pentru funcţia de Preşedinte, aţi transmis următorul mesaj:

„Au timp ca, înainte să-şi depună candidaturile, să spună public, să-şi completeze CV-ul, dacă au fost cumva ofiţeri acoperiţi sau nu”.

La întrebarea realizatorului tv dacă veţi spune dumneavoastră cine nu şi-a completat cinstit CV-ul, aţi răspuns:

„Da. Da, pentru că am obligaţia s-o spun. Am obligaţia să o fac. Există lege care interzice Serviciilor să-şi facă cunoscute reţelele, ofiţerii acoperiţi, descoperiţi şi aşa mai departe. Dar când discutăm despre funcţia de Preşedinte al României, nu poţi să nu informezi”.

(…)

„Dacă suntem o ţară democratică şi vrem să alegem un preşedinte care ştim că va acţiona numai în interesul naţional, numai după conştiinţa lui şi nu dirijat, trebuie să o fac.”

(…)

„Deci nu este corect să te duci într-o asemenea funcţie având două butoane.”

În acest context, vă supun atenţiei următoarele articole din Constituţia României:

Articolul 29, alineatul 2: Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.

Articolul 31, alineatul 2: Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Articolul 54, alineatul 1: Fidelitatea faţă de ţară este sacră.

Articolul 80: (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Vă rog, Domnule Preşedinte Traian Băsescu, să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

  1. Consideraţi că articolele din Constituţia României enumerate mai sus – 29, 31, 54 şi 80 – vă dau dreptul să faceţi publice numele candidaţilor care au fost agenţi acoperiţi?
  2. Consideraţi că mai sunt şi alte articole din Constituţia României care vă obligă să dezvăluiţi identitatea secretă a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României?

Autodenunţul lui Turcescu

Se observă de la o poştă că preşedintele nu are nici un motiv să răspundă unui jurnalist că „Întrebările formulate de dumneavoastră excedează obligaţiile prevăzute de Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”.

Duminică, 21 septembrie, pe când editam un articol legat de această ieftină şmecherie marca Băsescu, text ce urma să-l public în PUTEREA de luni, a apărut ştirea: Robert Turcescu s-a autodeconspirat ca fiind agent sub acoperire! Fost!

Luni, 22 septembrie, Mircea Duşa, ministrul Apărării, a dispus emiterea unui comunicat în care precizează că MApN nu comentează subiectul: „(…) MAPN nu face nici un fel de comentariu pe marginea acestui subiect. MApN aplică legile ţării şi consideră că dezbaterile care pot aduce atingere imaginii Armatei României nu sunt benefice. Dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe”. Nu se nominalizează instituţiile care ar fi abilitate să se pronunţe.

Miercuri, 23 septembrie, a venit rândul Procurorului General Tiberiu Niţu să se ascundă după cireş: întrebat de jurnalişti, la sediul CSM, dacă Parchetul General a declanşat o anchetă în cazul lui Turcescu, el a răspuns: „Nu. (…) Noi evaluăm dacă sunt indicii în legătură cu săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Evaluăm împrejurarea şi situaţia creată. Dacă această situaţie este de natură să constituie sau să ne ducă pe noi la concluzia că sunt indicii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, ne sesizăm. Dacă nu, nu”. Despre cât va dura evaluarea, şeful Ministerului Public a spus că nu poate să dea o dată până la care se va stabili o decizie.

Astăzi, pot să vă supun atenţiei o schemă prin intermediul căreia sper că vom putea să înţelegem ce se întâmplă în această campanie electorală din care, iată, a început să curgă sânge.

Schema Robert Turcescu

Schema Robert Turcescu – agent sub acoperire scoate în evidenţă mai multe situaţii (studiază Planşa Schema Robert Turcescu). Să le luăm pe rând.

Dacă urmărim săgeţile roşii – cel mai simplu caz -, ajungem la situaţia în care Robert Turcescu a spus adevărul, serviciul secret care l-a avut în simbrie l-a acţionat în judecată, iar magistraţii Tribunalului Militar au decis în consecinţă. Dar mai observăm că acest „drum roşu” al lui Turcescu are un efect atât asupra serviciilor secrete, cât şi asupra candidatului agent acoperit.

Dacă urmărim săgeţile negre şi violete, ajugem în pasul 2 al schemei, din care rezultă mai multe situaţii complicate.

Dar indiferent de modul în care serviciul tratează acest scandal, după pasul 3 şi 4 ajungem, invariabil, la pasul 5, unde efectul se oglindeşte atât în viaţa candidatului-agent acoperit, cât şi în cea a serviciilor secrete.

Evident, în cazul săgeţilor verzi, tragem concluzia că Robert Turcescu a avut un moment de rătăcire şi că toată autodeconspirarea lui a fost doar o vrăjeală ieftină nedemnă de un jurnalist.

Mobilul combatanţilor

Mobilul lui Traian Băsescu îl cunoaştem cu toţii: vrea să pună în funcţia de preşedinte un om cu care să aibă un dialog, în care propunerile lui să fie puse în practică, un om care să nu atenteze la integritatea sa şi a familiei sale. De asemenea, Traian Băsescu vrea să lase o dâră adâncă în serviciile secrete.

Plecând de la ideea că Robert Turcescu spune adevărul, mobilul jurnalistului este uşor de înţeles: să-l sprijine pe preşedintele Traian Băsescu.

Efectul asupra candidatului-agent acoperit este unul singur: blocarea accesului lui Ponta către fotoliul de la Cotroceni. Cum am mai scris şi cu altă ocazie, Băsescu nu doreşte ca premierul, care este candidatul-agent acoperit, să ajungă Preşedintele României. În această cheie, vă ofer mai jos două informaţii pe care le consider adevărate pentru că vin de la două persoane ce nu au bătut câmpii până acum în relaţia cu mine.

Două informaţii

În această perioadă am discutat cu foarte multă lume din zona politicului şi a altor domenii – mai puţin din cea a serviciilor secrete, pentru simplul fapt că nu mă pot „lăuda” cu CV-ul lui Robert Turcescu! Ei bine, din noianul de vorbe, doi oameni din zone diferite mi-au oferit câte o informaţie: unul mi-a spus că preşedintele va prezenta publicului larg un set de FOTOGRAFII din care va rezulta că Ponta a fost agent acoperit, iar altul mi-a spus că, într-o anumită perioadă de după 2000, Ponta şi Turcescu intrau ÎMPREUNĂ într-o locuinţă aparţinând unui angajat al unui serviciu secret.

Concluzia? Robert Turcescu şi Victor Ponta au făcut parte din aceeaşi reţea de agenţi acoperiţi. Iar fotografiile cu cei doi într-o situaţie operativă va fi dovada că Ponta a fost agent acoperit!

Dreptul CSAT din oficiu

Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004 republicată, „judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.

Aceste persoane sunt obligate să completeze anual o declaraţie autentică, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

„Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2). Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror”, se mai arată în articolul 7 al Legii 303/2004. Victor Ponta a fost procuror şi a depus acest tip de declaraţii pe propria răspundere!

Atacul lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri, 17 septembrie, în emisiunea „Vorbeşte liber”, la TVR 1: „Ar putea fi nişte probleme dacă ai fost cumva în incompatibilitate, să fi fost angajat în justiţie la acea vreme, toţi fac trimitere la Legea 303 din 2004, care a stabilit incompatibilităţi, dar Legea 92/1992 avea o prevedere expresă pentru procurori şi judecători că nu pot fi ofiţeri acoperiţi”.

Iată ce prevedea Legea 92/1992 care era în vigoare în anul 1997, când Victor Ponta era magistrat (procuror): Art 110. „Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.

Ori, Victor Ponta a absolvit Facultatea de Drept în 1995, iar până în 1998 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, apoi între 1998 şi 2002, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, secţia Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică. Între 2000 şi 2001 a ocupat funcţia de coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.

Efecte posibile

Efectul asupra serviciilor secrete este unul de discreditare totală. Practic, Turcescu demonstrează că serviciile secrete fac un fel de „poliţie politică”. Dacă presa a fost penetrată prin intermediul său, atunci este uşor de dedus că şi alte domenii, cum este politicul, Justiţia şi Finanţele, au în interiorul lor agenţi acoperiţi.

Trebuie să înţelegem că în democraţie, într-un stat de drept, serviciile secrete pot strânge informaţii prin intermediul informatorilor din diferite medii. Apoi serviciile să ofere informaţiile colectate instituţiilor cu drept să primească astfel de date secrete cum ar fi CSAT, Poliţia, Parchetul sau ANAF. Iar, în final, aceste instituţii de stat să folosească, potrivit legilor în vigoare, informaţiile primite. Dar, sub nici o formă, serviciile secrete nu au dreptul să folosească agenţi sub acoperire pentru a induce idei, a concepe legi şi ideologii, a decide soarta unor oameni prin procese trucate în funcţie de interesele şefilor serviciilor secrete.

Acum, după ce Turcescu s-a autodeconspirat, apar mai multe întrebări fireşti: Câte dintre temele puse pe tapet de acest jurnalist au fost comandate de serviciul secret din care făcea parte? Ce personaje politice au fost atacate virulent, sistematic, de Turcescu, la ordinul serviciului secret? Oamenii de afaceri „tocaţi” în emisiunile sale au fost defăimaţi de ziarist pentru că nu au ascultat comanda primită de la serviciul secret unde era arondat Turcescu?

N.B. Nu comentăm aici percepţia publicului – dacă agentul sub acoperire este „erou” sau „trădător” -, ci analizăm respectarea legii: un procuror avea dreptul, după ’89, să fie agent acoperit al vreunui serviciu secret? Două legi – una din 1992, alta din 2004, spun că NU.

Sus 2

Preşedintele Traian Băsescu şi moderatorul Robert Turcescu, primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: